Aprovizionarea cuprinde din toate câte un pic

Csaka Istvan

Cel puțin așa spune tânărul Csáka István, care este manager de produs la Melinda Instal, adică pe limba tuturor: aprovizionator. Despre cum si de ce are efect aprovizionarea asupra procesului de comerț, și despre ce îi umple viața în afară de “toate” lucrurile pe care trebuie să le facă la Melinda Instal, vom afla în interviul următor.

Când și cum ai ajuns să lucrezi la Melinda Instal? Când ai venit aici, ce oportunități ai văzut în acest loc de muncă?

Am ajuns la Melinda Instal prin intermediul unui prieten din copilărie, Bartha Balázs. El lucra deja de câteva luni în companie și mi-a recomandat un post la biroul de aprovizionare. Eu atunci eram proaspăt absolvent a Studiilor Universitare de  Masterat, ajunsesem acasă după terminarea studiilor în străinătate și doream să îmi clădesc viitorul acasă, așa că am profitat de ocazie și m-am prezentat. Restul este deja istorie – menționează cu o maturitate precoce. Totul se întâmplă de mai bine de 3 ani. Deja pe parcursul studiilor am realizat faptul că foarte multe lucruri aparțin de sfera de acțiune a unui aprovizionator. Aceasta cuprinde atât provocarea cât și frumusețea profesiei. Am fost sigur de faptul că în acest departament voi beneficia de posibilitatea de a mă dezvolta și învăța.

Să revenim un pic asupra perioadei de studii: unde și ce ai învățat?

Am terminat studiile în București, lucru care pentru un secui este însuși o curiozitate întrucât aproape toate cunoștințele mele au aplicat la facultate în Cluj-Napoca sau Târgu-Mureș. A fost mai bine pentru mine din punctul de vedere că am învâțat din asta cum este când trebuie să începi în totalitate o viață nouă, construind-o de la zero: nici cunoștințe, nici prieteni și nici măcar o limbă maternă comună. Am studiat Business Administration (Administrarea Afacerilor) la ASE(Academia de Studii Economice), cu predare în limba engleză. Studiile de masterat au fost ca o continuare a facultății, tot cu predare în limba engleză. Așadar, am petrecut în capitală 3+2 ani, adică 5 ani în total. Printre altele, alegerea mea a fost București din cauză că este cel mai mare oraș din București și acolo se intersectează învățământul. Este deasemenea un centru economic, pentru că dacă un străin are contact cu România atunci în mod obișnuit aceasta se întâmplă prima oară prin intermediul Bucureștiului. Apoi s-a întâmplat ca pe timpul facultății să se ivească  o posibilitate pentru bursă de merit Erasmus, așa am avut ocazia să studiez jumătate de an în Riga, capitala Letoniei.

 

Presupun că pe parcursul studiilor în străinătate ai reușit să te îmbogățești cu o multitudine de experiențe prețioase. Ce crezi, ce am putea sau ar trebui să învățăm din viața și mentalitatea letonilor?

Aceasta este o întrebare interesantă pentru că ei sunt într-o situație destul de rară. Letonia este o țară baltică, care se află la intersecția de interes a sferelor scandinave și rusești. Modul deschis de gândire al Europei de Vest are același efect mare ca și fosta mentalitate și modul de viață sovietic. Din cauza aceasta aș putea-o asemnăna cu țara noastră: există o generație de tineri care sunt deschiși, în curs de dezvoltare, inovativi și o altă generație care a rămas în propriile gânduri, care urmează o anume gândire și nu se mișcă din ea. 

Deci și acolo se simte un fel de dualitate, la fel ca și la noi. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult a fost că ei trăiesc într-un mediu bilingv, adică toată lumea vorbeste limba maternă, limba letonă iar ca a doua limbă, rusa. Asta se poate observa și în gândirea lor. A treia limba este engleza, limbă în care mulți comunică destul de bine. 

Sunt sigur că la ce probleme administrative am reușit să rezolv acolo în limba engleză, în România nu aș fi reușit. Altminteri, ei au o cultură foarte naționalistă, sunt mândrii că sunt letonieni și sunt o societate extrem de unită. Adaug faptul că este o țară mică, din cauza asta ei doar așa pot supraviețui. Aș vrea să menționez ceva ce mi-a plăcut foarte mult. Pe ecusonul fiecărui angajat apar diferite steaguri care semnifică limbile în care comunică persoana respectivă, prima oară am văzut lucrul acesta pe tren, mai apoi aproape în fiecare instituiție publică. Așa putem ști din start în ce limbă trebuie să vorbim cu persoana în cauză, lucru care simplifică comunicarea.

În opinia mea, departamentul de aprovizionare este unul dintre pilonii companiei noastre pe care se sprijină activitatea comercială. Nu implică doar o mică greutate pentru a lucra în acest departament. Ce face într-adevăr un manager de produs?

Este într-adevăr un motor extrem de important în compania noastră. Aprovizionarea este unul din inputuri, adică tot ce intră în companie trece prin aceasta. Aici nu ne referim doar la marfă sau la produsele aprovizionate, ci și la informații. Așa îmi imaginez aprovizionarea că e puțin din toate – zâmbește modest. Atunci când oamenii aud cuvântul “aprovizionator” se gândesc că aceasta este persoana care apasă butonul pentru a plasa comanda concretă. Dar trecând peste aceasta mai are de luat în considerare multe alte lucruri. 

Pe scurt, managerul de produs trebuie să aprovizioneze cu marfă conform cantității și calității cerute. Dacă descriu mai bine, asta înseamnă că este responsabilitatea noastră să consultăm cantitatea de marfă necesară pentru companie și plasarea acesteia câtre furnizori în perioada exactă specificată iar mai apoi urmărirea ei până la recepționarea mărfii.

Toate acestea conform condiției contractului: timpul de livrare, prețuri contractate, termen livrare etc. Verificăm dacă există certificări necesare, adică dacă totul este legal pentru comercializarea produsului.

În afară de cele amintite mai sus, mai avem o mulțime de alte sarcini zi de zi: urmărirea statutului bonusurilor furnizorilor, rezolvarea mărfurilor defecte care pot fi creditate de către furnizori, plasarea comenzilor clienților, menținerea datelor de confirmare, planificare sosirilor, înregistrarea facturilor etc.

Aprovizionarea bună ajută vânzările, însă dacă aprovizionatorul nu își termină munca în modul corespunzător, atunci cei de la vânzări se chinuie.

 

Cât de des și cu câți furnizori ții legătura?

Încercăm împreună cu colegii mei să ne așezăm în fiecare an, cu fiecare furnizor și încercăm să renegociem condițiile de cooperare. La sfârșitul unor ședințe se naște un contract sau o anexă pentru un contract deja existent a căror puncte trebuiesc urmărite. Din cauza aceasta pot să asemăn munca noastră cu o pânză care împletește activitatea tuturor departamentelor companiei.

Conform unei analize de anul trecut, am identificat 280 de furnizori din care 150 se pot numi furnizori activi, așa numiți furnizori principali cu care ținem legătura săptămânal. Dintre acestea eu am 41 de firme.

La o companie de așa o mărime, care se bucură de un renume în toată țara sunt o multitudine de șanse de dezvoltare și poți învăța multe lucruri. Pentru tine care este experiența cea mai de preț și de neiutat din perioada de 2 ani petrecuți aici?

Pentru mine cele mai bune amintiri și experiențe sunt petrecerile organizate de sfârșit de an. Pentru a evita neînțelegerile vreu să specific faptul că nu din cauza mâncării-băuturii sau din cauza muzicii îmi plac, ci pentru că aceste sunt printre puținele  ocazii când angajații sunt prezenți împreună, într-un număr destul de mare. Acest lucru demonstrează adevărata forță a companiei noastre, cât de diverși suntem, dar totuși având un scop comun.

Totodată este o ocazie excelentă ca colegii să se cunoască între ei într-un mediu cât mai lejer și să găsească în celălalt trăsăturile personale. Aș dori să amintesc puțin și despre delegațiile internaționale la care am luat parte, în Ungaria, Germania, Ucraina, Serbia, Polonia. Este o raritate că prin munca noastră reușim să ajungem în străinătate.

Totuși cea mai interesantă delegație a fost cu siguranță cea din China care a fost absolut diferită și din punctul de vedere a afacerii.

Cum sunt experiențele tale? Prin ce crezi că sunt specifice diferențele a celor două culturi pe ramura comerțului?

Noi la facultate am învățat că în cazul negocierilor letonienilor înseamnă foarte mult cine ce fel de cultură are în spate. Eu nu am avut ocazia să experimentez asta încă în practică, pentru că în trecut am avut mai mult ședințe cu partenereri europeni, iar diferența dintre culturile a două țări europene este atât de mică încât este aproape nesemnificativă. În schimb în China, accentul se pune pe comunicarea non-verbală: pe mimică, gesturi ori pe tonul folosit în timpul conversației. Ei au un “power index” destul de ridicat, care pentru poporul unei țări arată atitudine autoritativă. 

În China cuvântul unui superior, șef este sfânt. Acolo nu există gânduri critice sau exprimare liberă în fața unui superior. Ceea ce mai este interesant din punctul de vedere al afecerii este că pentru ei e mai importantă imaginea de ansamblu “big picture”, decât detaliile. Adică prima oară să fie gata afacerea și numai după aceea se vorbeste despre detalii concrete. Noi în schimb avem o cultură în care prima oară ne place să concretizăm prețul, împachetarea, detaliile în privința marketingului, condițiile de livrare, calitatea produsul, condițiile de plată, adică totul.

Noi așa mergem la negocieri, ședințe că suntem pregătiți pentru toate cele înșiruite mai devreme. Cred totuși că cei din China au o graniță de suportare în ceea ce privește munca, mult mai mare decât noi deși și ei sunt tot oameni, tot din aceleași celule sunt alcătuiți. Ei au o altă morală de muncă și pentru că totul depinde de creier, ei pot fi mult mai solicitați. Asta ne stimulează oarecum că putem și noi mai mult.

Amândoi am amintit de nenumărate ori mărimea, capacitatea companiei noastre. Din cauza aceasta sigur poți admite și tu faptul că nu este chiar atât de ușor să fi conducător, în special un bun conducător. Care este părearea ta, ce anume face pe cineva un bun conducător?

În mine există două sentimente atunci când vorbim de cuvântul conducător. Cel mai exact cred că pot să mă exprim cu ajutorul limbii engleze: pe o parte se găsește leaderul iar pe partea cealaltă managerul. Primul este responsabil printre altele pentru definirea culturii corporative, este un exemplu prin comportamentul său exemplar, croiește o direcție în viața companiei, umple rolul prin care face orice ca să își atingă țelul propus.

Motivează angajații pe baza unei viziuni. Iar cel din urmă este responsabil de eficiență, pentru împărțirea sarcinilor, pentru verificarea performanței. Împlinește un rol mult mai operativ. Părerea mea este că în fiecare om se regăsesc ambele caracteristici. Proporțiile sunt cele care variază. Cred că atunci vorbim de un bun conducător când pe lângă atingerea obiectivelor companiei, el este atent și la nevoile angajatului.

Aveai idoli în adolescență? Aveai pereții camerei plini de postere, stăteai în fața oglinzii să îți aranjezi frizura inspirată de  undeva, la fel ca majoritatea tinerilor?  Cine erau, sunt acele persoane la care te uiți cu superioritate?

Bineînțeles că aveam, am și în momentul de față idoli. Ai avut o presimțire bună în legătură cu posterele, chiar și dacă aveam doar câteva postere lipite despre  reprezentanții principali a motorsportului. În primul rând mă uit cu superioritate către părinții mei: ei m-au învățat să respect munca intelectuală dar și cea de două mâini, ei m-au trimis pe drumul vieții și mi-au arătat cât este de important suportul continuu.

Deasupra la toate acestea respect mult acei oameni care se joacă cu hotarele cunoștințelor proprii, aceia care duc la un alt nivel conceptul existent despre ce este posibil. Aici putem vorbi despre: Mark Beaumont care în 80 de zile a făcut înconjorul lumii prin propriile forțe cu bicicleta, a parcurs zilnic 240 de mile (aproximativ 386 kilometri) prin pedalarea zilnică a 12-16 ore.

Apoi Avram Iancu, bibliotecar în Petroșani care în vara anului trecut a înotat toată lungimea Dunărei sau Ueli Steck care într-o lună și jumătate a străbătut toți Munții din Alpi cu vârful de peste 4000 m, fără a folosi un automobil motorizat pentru a ajunge de la o locație la alta.

Ție cu ce îți place să ieși în evidență din mulțime?

În viață urmez principiul, cu mai multă minte decât putere. După părerea mea multe probleme se pot rezolva mai ușor prin această metodă și oferă o soluție mai sigură într-o serie de situații de conflict. Din experiențele mele de până acum nu prea îmi place să ies în evidență, cel puțin nu prin modul clasic, prin gălăgie sau prin elanul revoluției. Mai bine încerc să “înot față în față cu valul” prin propriul stil de viață.

Câteva exemple: încerc să evit reclamele, aleg bine muzica pe care o ascult, trăiesc direct prieteniile și conexiunile umane și nu virtual, găsirea echilibrului între viața privată și cea profesională.  

Dacă cineva ar suporta toate cheltuielile, unde ai călători și care este locul unde ai vrea să ajungi?

La întrebarea aceasta pot răspunde puțin mai greoi, consider că este nedrept întrucât ai vorbit la singular, de o singură călătorie. Eu aș corecta asta, fără nevoie de completare pe “călătorii” pentru că sunt mai multe destinații unde aș dori să ajung. Pe parcursul călătoriilor mele îmi place să combin frumusețile naturii cu completări culturale.

Printre punctele mele țintă se află și țările balcane, mai ales Muntenegru și Albania, atât vara cât și iarna. În plus, consider că și țările Caucazului sunt magice, deoarece reprezintă o diversitate culturală, lingvistică și religioasă alături de munții frumoși, ceea ce este aproape imposibil să se întâlnească în altă parte.

Gagyi Katinka

 

Sediu Central

RO

535600 Odorheiu Secuiesc
Jud.Harghita

Str.Beclean Nr.314

Romania

 

Date de Contact

Sunati-ne la:
Tel. 0266-207 400, +40 740-150 150
Fax.:0266-207 401, 0266-207 402

Email:

 

Newsletters

Subscribe and get the latest updates, news, and more...